Jambalaya si Cambridge gay community

Friiig, frig si carti. Multe plicuri de 3 in 1, multe stiri mestecate in acelasi timp cu ultimul patratel de ciocolata cu care termin fiecare dimineata. Nimic mai incurajator ca o sambata integral neprogramata in care foarte, dar foarte putine lucruri ar forta o iesire din casa. Un cantec de start, recuperat din ultima carte a lui Liiceanu, "Scrisori catre fiul meu": jambalaya, care de fapt e o mancare creola facuta dupa o reteta care l-a castigat total pe autor. Episodul jambalaya m-a castigat si pe mine. Cred ca un catar ca citite cu playlist, cartile se transforma cu totul si cu totul si de aici putem deschide marea tema a efectului de madeleina, cand vine vorba de tabieturi subiective si urmarile lor mnemotehnice :



P.S Inca o descoperire veche de cateva zile: "Mincinosul", de Stephen Fry, seria "Rasul Lumii", tradusa de Radu Paraschivescu. O carte cu multa muzica, mai ales la inceput si prima cu umor de campus, exclusiv gay, pe care am pus eu mana. Autorul e o poama inteligenta si multitask (scrie, joaca in piese, show-uri TV si filme- categoria Emma Thompson-si, printre altele, e critic de poezie) pe care britanicii o adora. Pentru mine, efect Lodge, deci cu greu as zice pas.